ANGELA CEA CAPRICIOASĂ – O TUMOARE MALIGNĂ A CREŞTIN-DEMOCRAŢIEI

     Analizând ştirile difuzate de mass-media germană pe parcursul ultimelor săptămâni, s-ar putea ajunge la concluzia că cel mai important şi totodată cel mai controversat eveniment politic al verii în Germania ar fi fost manifestaţiile violente – mai mult sau mai puţin imprevizibile – ale demonstranţilor de extremă stângă desfăşurate în Hamburg pe parcursul summitului G20 (reuniunii internaționale la nivel înalt a grupului celor mai importante 20 de state industrializate şi în curs de dezvoltare desfăşurate  în perioada 7-8 iulie).
    Numeroşi politicieni şi analişti politici au purtat polemici aprinse în cadrul cărora s-a discutat dacă Hamburgul a fost locul potrivit pentru găzduirea summitului G 20 şi dacă forţele de ordine au avut un plan eficient de contracarare a posibilelor excese de violenţă ale manifestanţilor de extrema stângă. Întrucât se apropie alegerile pentru Bundestag şi politicieni ai celor două tabere ale coaliţiei de guvernământ au încercat să acumuleze capital electoral abordând manifestaţiile violente ale aşa-zişilor autonomi de stânga. Mai mulţi politicieni ai Uniunii Creştine au reproşat SPD-ului, Verzilor şi Stângii că au minimalizat consecvent pericolul reprezentat de extrema stângă  si unii au cerut chiar demisia primarului social-democrat al Hamburgului, atribuindu-i responsabilitatea pentru reacţia reţinută a poliţiei faţă de excesele de violenţă ale manifestanţilor. Replica social-democraţilor a venit prompt şi însuşi ministrul de externe a afirmat că responsabilitatea pentru haosul creat o poartă în mare măsură Angela Merkel, cancelarul Germaiei şi cel mai important politician al Uniunii Creştine, întrucât a ignorat avertismentele faţă de posibilele manifestaţii violente de extrema stângă şi a insistat ca summitul să se desfăşoare în Hamburg. Gabriel i-a reproşat cancelarei că a urmărit „scopul secret“ al propriei ieşiri în lumina rampei cu puţin timp înaintea alegerilor pentru Bundestag.
„Cancelara Angela Merkel a vrut să folosească în anul electoral 2017 summitul G 20 din Hamburg pentru a-şi face reclamă cu imagini frumoase din oraşul din care provine.“ -
https://www.welt.de/politik/deutschland/article166534934/Gabriel-macht-Merkel-nach-G-20-schwere-Vorwuerfe.html. Cancelara o reacţionat elegant, afirmând că este solidară cu primarul SPD al Hamburgului şi că poartă împreună cu acesta responsabilitatea pentru organizarea în oraşul hanseatic a summitului G 20.
*
    După părerea mea mass-media a omis (intenţionat?!) să pună în discuţie posibila relaţie dintre protestele violente din Hamburg ale extremei stângi şi un alt eveniment important impus în mod bizar pe scena politică germană doar cu câteva zile mai devreme. În data de 25 iunie doamna Merkel a anulat de facto cu seninătate şi în mod arbitar o foarte importantă prevedere conţinută în programul politic al actualei coaliţii de guvernământ. Mesajul că a ajuns la concluzia că ar trebui să li se permită parlamentarilor coaliţiei să voteze după cum le dictează conşţiinţa în chestiunea echivalării parteneriatelor homosexuale cu căsătoria, făcând abstracţie de obligativitatea de a respecta programul politic al coaliţiei, a făcut să îşi piardă valabilitatea prevederea care stipulează că în actuala legislatură nu va fi abordată în Bundestag această chestiune. Se impune a fi făcută precizarea că  doamna Merkel şi-a motivat schimbarea de opinie prin faptul că a ajuns la concluzia că echivalarea deplină a parteneriatelor homosexuale cu căsătoria serveşte binelui copiilor adoptaţi de cuplurile  homosexuale.
    Brusca anunţare a schmbării radicale de opinie a cancelarei a echivalat cu o invitaţie adresată susţinătorilor  echivalării depline a parteneriatelor homosexuale cu căsătoria, de a transpune în lege această echivare. Doar patru zile mai târziu, Bundestag-ul a votat cu majoritate covârşitoare legea echivalării depline, aceasta fiind susţinută şi de către o treime a parlamentarilor Uniunii Creştine. Aparent bizar: doamna Merkel a votat împotria legii.
    Există o contradicţie profundă între afirmaţia că deplina echivalare a parteneriatelor homosexuale cu căsătoria serveşte binelui copiilor adoptaţi de cuplurile  homosexuale, pe care cancelara a făcut-o în data de 25 iunie şi care a declanşat extrem de alertul proces de adoptare a legii echivalării şi afirmaţia pe care a făcut-o doar patru zile mai târziu pentru a-şi motiva decizia de a vota împotriva acestei legi, susţinând că în calitate de creştină este convinsă că doar între un bărbat şi o femeie e posibilă căsătoria.
    Faptul că doamna Merkel a votat împotriva legii echivalării ar putea fi interpretat ca dovadă a gândirii schizofrene a domniei sale, dar eu sunt convins că nu ne confruntăm cu instabilitatea psihică ci cu un calcul politic murdar al cancelarei. După ce a jucat un rol decisiv în transpunerea în practică a dezideratului politic corect  şi anticreştin al echivalării parteneriatelor homosexuale cu căsătoria, vrea acum să fie în continuare percepută ca autentică şi cea mai importantă apărătoare a valorilor moralei creştine în politica germană.
    Sunt convins că nu a fost deloc o coincidenţă faptul că legea echivalării a fost adoptată cu ajutorul decisiv al cancelarei în regim fulger cu foarte puţin timp înaintea summitului G 20 din Hamburg. Îndrăznesc să afirm că protestele violente ale manifestanţilor fanatici de extrema stângă au fost luate în mod voluntar în calcul pentru a abate atenţia de la modul bizar şi inacceptabil în care a fost adoptată această lege.
    Protestele violente ale autonomilor de stânga au compromis pentru viitorul previzibil spiritul protestului public împotriva politicii. De aceea este normal faptul că nimeni nu iese în stradă pentru a protesta împotriva legii echivalării şi a modului în care aceasta a fost adoptată.
    În Germania deciziile politice importante sunt luate în culise, după aceea cancelara îşi face publice fără să clipească aşa-zisele revelaţii care implică schimbări radicale de orientare politică în diverse domenii iar poporul îndobidocit de mass-media trebuie să îşi însuşească aceste schimbări.     
    În septembrie 2015 cancelara a suspendat în mod arbitrar Convenţia de la Dublin şi promovează de atunci un curs de extrema stângă în domeniul politicii imigraţiei, refuzând consecvent să accepte vreo cotă care să limiteze migraţia în Germania; în iunie 2017 a jucat un rol decisiv în acţiunea de impunere abuzivă a echivalării parteneriatelor homosexuale cu căsătoria. Sunt curios ce ne mai aşteaptă în viitor, cât de departe spre stânga se va mai reaşeza Uniunea Creştină şi ce surprize mai pregăteşte doamna Merkel poporului german; îmi pot bine imagina că ar putea justifica cu o seninătate dezarmantă revelaţia imperativului de a acorda ajutor militar Ucrainei pentru ca aceasta să poată contracara aşa-zisa agresiune rusească.
    În cadrul congresului Uniunii Creştine din anul 2013, care a marcat startul în campania electorală pentru alegerile anterioare pentru Bundestag, doamna Merkel a folosit renumitul laconic slogan electoral „Mă cunoşteţi!“, care analizat din perspectivă actuală pare deosebit de obraznic şi mincinos.
    Prin cele două viraje radicale pe care doamna Merkel le-a trâmbiţat în ultimii doi ani în domeniul politicii imigraţiei şi în cel al politicii familiale, Uniunea Creştină a fost obligată să adopte o politică extrem de liberală în aceste domenii. Aceste două viraje importante impuse de către cancelară în politica Uniunii Creştine, care au un impact major şi asupra politicii Uniunii Europene, au demonstrat că doamna Merkel este extrem de imprevizibilă şi că merită cu prisosinţă să-i fie acordată titulatura de „Angela cea capricioasă“.
     Unii cetăţeni, (foşti) alegători ai  Uniunii Creştine, care în ciuda îndoctrinării postmoderniste promovate prin intermediul mass-media nu vor să renunţe la convingerile lor creştin- conservatoare, ar putea da astăzi următoarea replică la sloganul electoral la care apelase doamna Merkel în urmă cu patru ani: „Da, doamnă Merkel, vă (re)cunoaştem! Sunteţi o tumoare malignă a creştin-democraţiei!“.
 

     Gheorghe Cionoiu – scriitor, adversar al fostului regim comunist din România
   
  (traducere din limba germană a articolului „Angela die Willkürliche -  ein bösartiges Krebsgeschwür der Christdemokratie“)

Datenschutzerklärung